Isabella Garm | 08 Mai 2024
Dacă ar trebui să alegi o imagine care să reprezinte puterea și curajul, cu siguranță că aceasta ar fii cea a unui gladiator.
În Roma Antică, acest luptător profesional își demonstra capacitățile în cadrul unei lupte, pe un stadion plin de oameni, înfruntându-se cu alți gladiatori sau cu feline foarte mari.
Origine
Se credea că pentru a fii un gladiator nobil, acesta nu trebuia să urle de durere sau să ceară milă în cadrul unei lupte. Slăbiciunea în fața unei înfrângeri era considerată o caracteristică improprie pentru un gladiator, astfel încât forța sa în fața adversarului sau faptul că se afla la un pas de moarte, era lucrul cel mai apreciat.
În realitate, pentru gladiatorii obișnuiți moartea era iminentă și apărea cam la a zecea luptă în care participa sau în jurul vârstei de 30 de ani.
Acest jurământ al gladiatorilor ne poate da o idee de cum stăteau lucrurile: ” El promite să suporte să fie ars, legat, lovit și omorât cu o spadă”.
În amfiteatrele din Italia, precum Coliseum-ul în Roma sau cele situate în Nimes, acești luptători au fost mari protagoniști și erau foarte admirați.
Aceștia au inspirat sculptori și pictori, care îi reprezentau în cunoscute opere de artă sau sculpturi .
Însă cel mai surprinzător detaliu este acela că unii gladiatori erau voluntari!
Tipuri și simbologie
Tatuajele cu gladiatori s-au inspirat cel mai mult din cadrul filmelor istorice (mai ales din filmul ”Gladiatorul”). Unele dintre ele au detalii precise, precum diferitele tipuri de coif ce erau purtate de către aceștia.
Uneori aceste tatuaje preiau detalii care fac referință la soldații romani, spartani sau greci.
”Samnitas” foloseau un mare scut alungit, o vizieră, un coif împodobit cu pene și o sabie scurtă. Tracii aveau un scut mic și rotund, și un cuțit curbat precum o coasă.
De asemenea erau ” andabatae”, care se spune că se luptau călare, folosind coifuri cu viziere închise, altfel spus, se luptau pe nevăzute.
”Dimachaeri ”, luptători care foloseau o sabie scurtă în fiecare mână; ”essedarii” (oameni în care), luptau urcați în care de luptă, precum britanicii antici; ” hoplomachi” (luptători în armuri), care purtau o armură completă; și ”laquearii” (bărbați cu coarde) care încercau să-și lege inamicii.
Însă ideea principală este aceeași în fiecare caz: simbol de bărbăție, curaj, temeritate sau chiar și de dragoste față de istorie.
