Isabella Garm | 27 Decembrie 2021
Fiind un simbol cultural al Orientului Mediu, este cunoscut faptul că acestea sunt animalele ideale pentru a trăi în deșert, fiind utilizate ca mediu de transport și/sau de cărăușie, precum măgarii și caii, și pot trece mai multe zile fără ca acestea să simtă nevoia de a bea apă de-a lungul marilor călătorii.
Aceste animale posedă niște caracteristici impresionante. Atunci când extrapolăm acest aspect față de simbolismul lor, acestea reprezintă calități și atribute care pot conecta cu mai mulți dintre noi și care să ne facă să ne simțim identificați.
Fiind caracterizate drept animale docile și blânde cu oamenii, cămilele au reprezentat opțiunea ideală pentru a transporta persoane și mărfuri, în zone deșertice, încă din cele mai îndepărtate timpuri. Astfel, acestea reprezintă răbdarea, rezistența în cadrul anumitor situații, dar mai ales, efortul și voința.
Cămilele sunt capabile să reziste zile întregi fără să bea apă, în timp ce realizează călătorii lungi și plictisitoare, păstrând un comportament liniștit deoarece sunt obișnuite la astfel de călătorii. Aceste calități reprezintă în mod perfect perseverența, valoarea, supraviețuirea, schimbările de situații întâlnite în călătorii dar și în viață, din punct de vedere <nomad> sau ca o metaforă a trecerii liniștite și fără frică de la viață la moarte.
Este important să scoatem în evidență spiritualitatea pe care aceste animale o reprezintă. În general oamenii avem obiceiul de a intra într-o fază de autocritică și de judecare, analizând în profunditate toate acțiunile întreprinse, atunci când suntem singuri. Tocmai de aceea, cămilele sunt simbolul valorii, al umilității, al creșterii și a schimbărilor personale sau de gândire, dar cel mai important, acestea sunt simbolul maturizării spirituale.
